Hrănește Plantele cu Resturile Menajere

Datorită faptului că tot mai multă lume caută fertilizanți naturali pentru a-și întreține plantele de apartament (iar internetul abundă în sfaturi care mai de care mai incredibile),  în acest articol voi scrie despre resturile menajere care ajută într-adevăr plantele, ce cantitate din acești ”fertilizanți” este necesară plantelor, ce compoziție (NPK) are fiecare dintre aceștia. Nu de alta, dar măcar să știm ce aport aducem plantelor noastre hrănindu-le cu ”ce avem prin casă”.

COMPOSTUL ȘI VERMICOMPOSTUL

Este cel mai bun fertilizant pe care-l putem administra plantelor noastre. Compostul are microorganisme care ajută ph-ul solului și la disponibilizarea elementelor în sol; de asemenea ajută la retenția apei fără ca aceasta să băltească și aduce un aport de nutrienți. 

În 100 grame de compost găsim:

• 1-2 grame de azot

• 1-2 grame de fosfor

• 1-2 grame de potasiu

• aproximativ 0,3 grame de calciu

• Acțiune imediată (eliberarea azotului se dace imediat)

• Calificativ: Excelent

Folosit ca fertilizant, este nevoie de un pumn de compost/vermicompost pentru fiecare plantă. Acesta poate fi aplicat, mai puțin iarna, pentru că iarna plantele intră în repaus iar nevoile nutriționale ale acestora sunt semnificativ reduse.

CEAIUL DE COMPOST

Ceaiul de compost nu este altceva decât compost cu apă. Ca elemente, conține ceea ce conține și compostul, doar că într-o formă foarte diluată. 

În 100 grame de ceai de compost găsim:

• 0,4 grame de azot

• 0,4 grame de fosfor

• 0,4 grame de potasiu

• 0,1 grame de calciu

• Acțiune imediată

• Calificativ: Slab

CENUȘA DE LEMNE

Cea mai bună este cenușa de lemn de esență tare. Pentru a fi utilă plantelor, aceasta ar trebui să aibă o culoare cât mai deschisă - aproape albă. Cenușa de lemne aduce un aport de fosfor și potasiu. Datorită cantității foarte mari de potasiu conținută (sub formă de carbonat de potasiu K2CO3), cenușa trebuie utilizată cu precauție. Aceasta poate schimba ph-ul solului, făcându-l alcalin.

 În 100 grame de cenușă de lemne găsim:

• 0 grame de azot

• 1 gram de fosfor

• 4 grame de potasiu

• 0 grame de calciu

• Acțiune imediată

• Calificativ: Foarte Bună

Pentru a o utiliza, presurăm cenușă pe suprafața solului, dar cu moderație. Este utilă în timpul fructificării. Când plantele au început să rodească, o putem aplica.

CENUȘA DE OASE

În 100 grame cenușă de oase găsim:

• 0 grame de azot

• 40 grame de fosfor

• 0 grame de potasiu

• 40 grame de calciu

• Eliberare lentă

• Calificativ: Foarte Bună

Poate fi utilizată în momentul plantării. În groapa de plantare putem adăuga 2 linguri cu cenușă de oase.

URINA UMANĂ

Urina umană este un excelent fertilizant cu azot și de asemenea are urme de fosfor și potasiu. Dacă ești o persoană care nu ia medicamente, atunci îți poți utiliza propria urină pentru a-ți fertiliza plantele. Singurul lucru necesar este să o diluezi în apă în procent de 1:10 dacă o vei folosi că îngrășământ radicular, sau 1:20 dacă o vei utiliza foliar. La 1 litru de urină folosim 10 sau 20 litri de apă, în funcție de modul în care vom alege să o utilizăm. Această soluție poate fi aplicată prin udare la fiecare 15 zile (250 ml/plantă) în perioada de creștere vegetativă. 

În 100 grame de urină diluată găsim:

• 2 grame de azot

• 0,2 grame de fosfor

• 0,8 grame de potasiu

• 0 grame de calciu

• Acțiune imediată

• Calificativ: Excelentă

MACERATUL DE IERBURI (URZICI,TĂTĂNEASĂ,ETC.)

Maceratul de ierburi este cel mai clasic fertilizant. Acesta se obține dintr-un kilogram de ierburi la 10 litri de apă. Se lasă la macerat 5 zile, amestecând de 3-4 ori pe zi. Conține amoniu și nitrați pe care plantele îi absorb foarte ușor și în funcție de plantele utilizate, maceratele pot conține și alte elemente. 

De exemplu, în 100 grame de macerat de urzici găsim:

• 5 grame de azot

• 0 grame de fosfor

• 3 grame de potasiu

• 0 grame de calciu

• Disponibilitate imediată

• Calificativ: Foarte Bun

Se udă plantele cu acest macerat la fiecare 15 zile.

În 100 grame de macerat de tătăneasă găsim:

• 2 grame de azot

• 0 grame de fosfor

• 6 grame de potasiu

• 0 grame de calciu

• Disponibilitate imediată

• Calificativ: Foarte Bun

În 100 grame de macerat de lucernă găsim:

• 2 grame de azot

• 0 grame de fosfor

• 2 grame de potasiu

• 0 grame de calciu

• Disponibilitate imediată

• Calificativ: Foarte Bun

În 100 grame de macerat de iarbă găsim:

• 1 gram de azot

• 0 grame de fosfor

• 0,5 grame de potasiu

• 0 grame de calciu

• Disponibilitate imediată

• Calificativ: Foarte Bun

GELUL DE ALOE VERA

Un alt fertilizant util plantelor este gelul de aloe vera, de nopal și de alți cactuși. Acest gel care se află în plantă este foarte bogat în potasiu. Pentru utilizare, adăugați 100 grame de gel la 500 ml. de apă. Udați cu amestecul obținut.

În 100 ml. gel de aloe diluat găsim:

• 0 grame de azot

• 0 grame de fosfor

• 0,8 grame de potasiu

• 0,6 grame de calciu

• Disponibilitate imediată

• Calificativ: Bun

Acest îngrășământ este bine să fie aplicat la fiecare 15 zile în momentul în care plantele formează fructele.

COJILE DE BANANE

NICIODATĂ NU ARUNCAȚI COJILE DE BANANE! SUNT AUR PENTRU PLANTE!

Cam așa sună în ultimul timp video-urile și titlurile articolelor de pe internet. În realitate, ca și fertilizanți pot fi utilizate și cojile altor fructe - cu condiția ca, fructele ale căror coji sunt utilizate, să fie foarte bine coapte. 

Cel mai bun fertilizant pe care-l poți realiza din coaja de banană pulbere de coajă de banană uscată.

 În 100 grame de coajă de banană uscată găsim:

• 0,6 grame de azot

• 0,4 grame de fosfor

• 11 grame de potasiu

• 0 grame de calciu

• Eliberare lentă

• Calificativ: Bun

• 
  

Se aplică 2 linguri (de supă) cu pulbere de coji de banane, la fiecare plantă, o dată pe lună.

Acesta este un bun fertilizant, dar pe internet este indicat ceaiul de coji de banane.

Ceaiul de coji de banane este mai ușor de realizat. Punem cojile de banane în apa care fierbe, răcim ceaiul, strecurăm și udăm planta. Problema este că în acest ceai găsim doar o mică parte din nutrienții prezenți în cojile de banane.

 În 100 ml. de ceai de coji de banane avem:

• 0,1 grame de azot

• 0,1 grame de fosfor

• 2 grame de potasiu

• 0 grame de calciu

• Disponibilitate imediată

• Calificativ: Slab

Acest ceai se poate utiliza în fiecare zi, la fiecare udare. Nu se va întâmpla nimic.

Ca o concluzie în ceea ce privește ceaiul din coji de banane, dacă îl utilizezi, nu este rău, iar dacă nu-l utilizezi, nu-i nimic pentru că nu aduce nici un aport important. 

Cel mai mare aport îl aduc cojile de banane, ca și cojile celorlalte fructe, dacă sunt adăugate în compost.

ZAȚUL DE CAFEA

Zațul de cafea este, de asemenea, un fertilizant popular, în primul rând pentru că utilizăm ceva ce nu ne mai servește - ca și în cazul cojilor de banane. Doar iei zațul de cafea, îl usuci și îl împrăștii în jurul plantei. 

În 100 grame de zaț de cafea uscat găsim:

• 2 grame de azot

• 0,3 grame de fosfor

• 0,3 grame de potasiu

• 0 grame de calciu

• Disponibilitate intermediară

• Calificativ: Bun

Se poate aplica o linguriță de zaț de cafea la fiecare plantă o dată pe lună. Dar, la fel ca și cojile fructelor, este mult mai bine să adăugăm zațul în compost, decât să-l punem direct în ghiveciul plantelor.

COJILE DE OUĂ

Cred că cel mai popular fertilizant de pe internet este pulberea de coji de ouă.

În 100 grame de pulbere de coji de ouă găsim:

• 0 grame de azot

• 0,3 grame de fosfor

• 0,1 grame de potasiu

• 40 grame de calciu

• Eliberare lentă

• Calificativ: Sărac

Impedimentul este acela că durează foarte mult până coaja de ou eliberează calciul.

Cam aceștia sunt fertilizanții naturali care într-adevăr ajută plantele.

Să aveți plante sănătoase!